Parohie pentru surdomuti, la Cluj-Napoca

La Cluj-Napoca a fost inaugurata, ieri, printr-o slujba religioasa, prima parohie pentru surdomuti din Transilvania. La liturghie, oficiata la Biserica Sfantul Prooroc Ilie din cartierul Marasti, au participat cateva sute de credinciosi, printre care si cateva zeci de surdomuti. Slujba, la care a participat si IPS Bartolomeu Anania, arhiepiscopul Vadului, Feleacului si Clujului, a fost oficiata, in limbajul semnelor, de preotul Adrian Petrescu, absolvent al unor cursuri speciale organizate la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Pitesti. Trebuie spus ca preotul este, totodata, profesor suplinitor de religie la Scoala speciala pentru deficientii de auz din Cluj-Napoca. Initiativa infiintarii parohiei apartine reprezentantilor Asociatiei Persoanelor cu Deficiente de Auz, care s-au adresat in repetate randuri IPS Bartolomeu Anania. "Este foarte important ca aceste persoane, care traiesc intr-o lume a tacerii, sa aiba deschisa calea catre Dumnezeu, sa comunice cu Dumnezeu, si prin Dumnezeu", a declarat inaltul ierarh.

Un cal mort a zacut doua zile pe o strada din Craiova

Un cal mort a fost abandonat, vineri, in poarta Spitalului de boli infectioase, de o familie de tigani din Craiova. Cadavrul animalului a zacut pe trotuar pana duminica la pranz. Abia atunci, la apelurile repetate si disperate ale locatarilor blocurilor din apropiere, autoritatile locale s-au sinchisit sa ridice calul mort. Tiganii treceau cu atelajul pe strada Sarari cand, in dreptul intrarii spitalului, calul s-a oprit brusc si s-a prabusit pe caldaram. Ei au cerut ajutorul cadrelor medicale din spital, dar nimeni nu a vrut sa iasa sa vada ce se intampla cu animalul. Cand s-au intors la caruta, tiganii n-au mai putut decat sa priveasca neputinciosi cum le moare calul. Ei au plecat dupa aproximativ doua ore de langa cadavrul calului, pe care l-au abandonat pe trotuar.

Besiktas a egalat recordul celui mai bun inceput de sezon

Echipa Besiktas, antrenata de Mircea Lucescu, a egalat, vineri, prin victoria, cu scorul de 3-1, obtinuta in fata formatiei Malatyaspor, recordul celui mai bun inceput de sezon din istoria clubului. Formatia din Istanbul a inregistrat, in meciul cu Malatyaspor, a cincea victorie consecutiva din acest sezon, egaland astfel recordul stabilit in campionatul 1994/1995. De asemenea, daca va invinge si in etapa urmatoare, Besiktas va egala recordul celor mai multe meciuri castigate consecutiv de o echipa in campionatul Turciei (13 victorii), performanta care ii apartine si pe care a realizat-o in sezonul 1959/1960. In acest an, echipa Besiktas a fost invinsa pentru ultima oara, in sezonul trecut, in meciul din deplasare cu Diyarbakirspor, disputat pe 16 aprilie 2003, si a obtinut victorii in toate cele 12 partide jucate de la acea data si pana in prezent in campionat. "A venit randul tau Lazio", a titrat cotidianul "Fanatik", dupa meciul de vineri. "Dupa ce a obtinut inca o victorie, Besiktas si-a orientat atentia catre meciul pe care il va disputa, marti, cu Lazio Roma, in Liga Campionilor", noteaza "Fanatik". "Nici Malatyaspor nu a putut opri furtuna numita Besiktas", scrie cotidianul "Milliyet", care mentioneaza ca echipa antrenata de Mircea Lucescu ocupa acum primul loc in clasament. Daniel Pancu nu a fost folosit in aceasta partida, deoarece i-a cerut lui Mircea Lucescu sa il menajeze, fiind demoralizat dupa meciul Danemarca - Romania, din preliminariile Euro-2004. In minutul 85, fotbalistul echipei Besiktas, Kaan Dobra, a sutat mingea, din greseala, direct in camera unui fotoreporter, stricand-o. Fotoreporterul respectiv, Fehmi Ozguler, a fost ranit la frunte de obiectivul aparatului distrus. Mircea Lucescu s-a declarat multumit de rezultat. "Am fi putut invinge la o diferenta mai mare. Acum ne vom gandi la meciul cu Lazio. Va trebui sa fim foarte atenti la contraatacurile italienilor", a afirmat Lucescu.

Dinamo a intrat in razboi cu galeria

Sambata, la Galati, Dinamo a reusit doua contraperformante: a demonstrat ca nu poate bate Otelul de opt ani incoace si a redeschis conflictul cu galeria. Astfel, dupa ce atacantii Danciulescu si Claudiu Niculescu s-au jucat in repetate randuri cu ocaziile, meciul dintre Otelul si Dinamo s-a incheiat fara gol. La randul lor, gazdele s-au aglomerat in aparare, reusind chiar sa surprinda pe contraatac defensiva alb-rosilor. Varful Victoras Iacob a trimis cu capul in bara o minge aruncata in careul dinamovist, iar in minutul 70 Daniel Oprea a sutat pe langa poarta dintr-o faza in care ramasese singur cu portarul Delwarte. Cel mai bun jucator al dinamovistilor a fost, ca aproape de fiecare data, micutul Florentin Petre, in timp ce eroul galatenilor a fost de departe portarul Cernea. La finalul meciului, cei peste 100 de suporteri alb-rosii veniti la Galati i-au declarat inca o data razboi atacantului Ionel Danciulescu. Dupa 7-8 ratari incredibile, varful lui Dinamo a fost huiduit de galerie, iar in drumul spre vestiare cativa suporteri i-au adresat o serie de injuraturi. A fost momentul in care antrenorul Ioan Andone a sarit in apararea elevului sau, declarand ulterior presei ca: "Probabil erau beti! Noi le dam bani pentru deplasare si ei ne fluiera". Tehnicianul a precizat ca intentioneaza sa aiba o discutie, marti, cu liderii galeriei sale, pentru ca astfel de iesiri sa nu mai aiba loc. Dupa semiesecul de la Galati, Dinamo a cazut in clasament pe locul 6, cu sapte puncte.

Razvan Sabau s-a oprit la un pas de finala

Ce nu a reusit Victor Hanescu, jucatorul roman cu cea mai buna evolutie in acest an, nu a reusit nici Razvan Sabau. Calificat in semifinalele turneului ATP de la Bucuresti, BCR Open Romania, Sabau a pierdut, ieri dimineata, in doua seturi, 1-6, 4-6, in fata lui Nicolas Massu, din Chile, acelasi jucator care l-a invins, sambata, pe Hanescu. "Am inceput meciul foarte bine", a spus imediat dupa joc Razvan Sabau, "dar nu am stiut sa profit de acest lucru, am gresit cateva mingi la limita iar Massu a avut noroc in cateva randuri. Mi-am pierdut increderea si am ratat primul set pe mana mea. Mi-am dat seama ca trebuie sa schimb tactica, sa vin mai des la fileu si sa scurtez durata punctelor dar, din pacate, Massu a jucat foarte constant si a castigat. Am facut tot ce am putut si nu m-am gandit nici un moment sa renunt pentru a-mi conserva energia in vederea meciului de Cupa Davis. Imi pare rau. Oricum, in aceasta saptamana am capatat incredere in jocul meu si sper sa o tin tot asa pentru a ma apropia de Top 100 ATP". Pentru Razvan Sabau, semifinala jucata la Bucuresti reprezinta cea mai buna performanta a sa la seniori si a fost recompensata cu 15 puncte ATP si 18.000 de euro. Imediat dupa joc si dupa conferinta de presa, Razvan Sabau a fugit la aeroport insotit de antrenorul Florin Segarceanu si de Victor Hanescu pentru a prinde avionul care sa-i duca la Quito, in Ecuador. Cei trei se vor alatura celorlalti componenti ai echipei de Cupa Davis a Romaniei, Florin Mergea si Horia Tecau, aflati in Ecuador de cateva zile, impreuna cu antrenorul Adrian Marcu. In rest, ploaia a reusit sa amane si finala. Initial, Nicolas Massu si spaniolul David Sanchez, cei doi finalisti, trebuia sa joace aseara, dar organizatorii luasera decizia ca in cazul in care ploaia nu se opreste pana la ora 20.00, meciul sa aiba loc in aceasta dimineata de la ora 10.00. Revenind la ziua de ieri, imediat dupa cele doua semifinale a avut loc si meciul demonstrativ in care s-au intalnit Ilie Nastase si argentinianul Guillermo Vilas. Programat sa se desfasoare sambata, el a fost amanat pentru ieri tot din cauza ploii, vremea total nefavorabila facandu-se vinovata si pentru numarul mic de spectatori. Aproximativ 1.000 de persoane au vrut sa fie de fata la demonstrativul celor doi mari jucatori si, desi suparati dupa eliminarea lui Sabau, romanii au plecat multumiti de faptul ca Nastase l-a mai invins o data pe Vilas, in tie-break, cu scorul de 14-12.

Tipografie de pe B-dul Expozitiei din Bucuresti - distrusa de un puternic incendiu

Un puternic incendiu, izbucnit ieri dimineata in apropierea Complexului Expozitional din Piata Presei - Bucuresti, a distrus o tipografie si depozitele de hartie ale acesteia. Pompierii militari s-au deplasat in zona cu 10 masini speciale si 60 de luptatori. Ca de fiecare data, accesul la sursele de apa a fost dificil. Din aceasta cauza, focul a continuat sa arda timp de aproape doua ore, desi incinta fusese inconjurata din toate partile de luptatori din fortele de interventie. Stins la un colt, focul izbucnea in altul si tot asa, pana la prabusirea definitiva a constructiei. Pana ieri seara nu se ajunsese la o concluzie privind cauzele prapadului. Pagubele sunt estimate oricum la multe miliarde de lei. Intre altele, a fost distrus si unul din amfiteatrele Universitatii Romano-Americane, aflate in imediata vecinatate. Focul a amenintat si imobilele din incinta Complexului universitar agronomic, dar si ale unor institutii importante care-si au sediul pe B-dul Expozitiei din Capitala.

Captura de 35 de kilograme de mercur alb

Un valcean este cercetat de politisti dupa ce a fost prins in flagrant, in timp ce incerca sa vanda 35 de kilograme de mercur alb, informeaza Inspectoratul General al Politiei. Cristian Ilie Cioran (24 de ani) a fost prins de politistii din Valcea la sfarsitul saptamanii trecute, in urma unei actiuni derulate cu sprijinul cadrelor de la Serviciul de informatii si protectie interna (U.M. 0962) Valcea. Ancheta continua, Cristian Ilie Cioran fiind cercetat in stare de libertate.

Valoarea heroinei injectate intr-un an de un consumator dependent - peste un miliard de lei

Un miliard de lei - acesta este pretul heroinei pe care un consumator de moarte alba din Lugoj il plateste in fiecare an. Acest lucru a fost stabilit de politistii Centrului Zonal de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Timisoara, care la sfarsitul saptamanii trecute au finalizat o noua operatiune, cu numele de cod "Sfantul", care a avut ca tinta fieful heroinei de la Lugoj. Conform informatiilor existente, intr-un bloc de la intrarea in Lugoj urma sa se produca o tranzactie intre mai multi distribuitori de heroina care sunt si consumatori. Informatia s-a dovedit corecta. La ora 12, traficantii intrasera in dispozitiv. Unul pazea soseaua din scara blocului, iar altul dintr-o farmacie din apropiere. Un al treilea statea in apartament, la etaj. Politistii Antidrog au decis sa intervina dupa momentul tranzactiei. In numai cateva secunde, "actorii" erau imobilizati si incatusati. Popa Claudiu Cristian, de 26 de ani, care are de executat o condamnare de 11 ani pentru trafic cu droguri de mare risc, a fost "umflat" la cativa metri de bloc. Gadean Silviu, de 26 de ani, zis "Poni", si Iancu Octavian Garibaldi, de 32 de ani, au fost surprinsi in momentul in care numarau cei 700 de dolari primiti in urma tranzactiei. Atanasie Lucian, de 23 de ani, zis "Tase", a fost ridicat din apartament. Gadean este la ora actuala cel mai important dealer de heroina din Lugoj, dovada fiind cei aproape 5 milioane de lei si 700 de dolari gasiti asupra lui. Dintr-un buzunar al hainei a fost scoasa o cutiuta de plastic plina cu heroina. "Sunt consumator si asta e marfa mea", a incercat sa se "scuze" "Poni". In cadrul operatiunii, politistii au capturat 38 de grame de heroina, echivalentul a aproximativ 800 de doze, pretul uneia fiind intre 250 si jumatate de milion de lei. Au urmat apoi nu mai putin de zece perchezitii domiciliare la o serie de consumatori de heroina, clienti ai celor patru. Veniturile obtinute din traficul cu droguri aduceau un profit enorm, care era insa topit pe consumul de moarte alba, majoritatea dealerilor fiind si consumatori. Cazul cel mai elocvent este cel al lui Iancu Garibaldi, care intr-un singur an consuma heroina in valoare de un miliard de lei. Dovada o constituie sutele de intepaturi de pe picioare, unde barbatul isi injecta heroina. "Putine au fost zilele cand nu-mi bagam in vena. N-am ramas aproape cu nimic din bani. In maini nu m-am mai intepat, ca nu mai era loc. De aia nici nu mai sunt semne", spunea Garibaldi. Un consumator obisnuit plateste pe an cam jumatate de miliard de lei pentru patima drogurilor. In momentul in care traficantii au fost prinsi in flagrant erau sub influenta drogurilor. Dupa cateva ore, acestia au intrat in sevraj, fiind dusi la proaspat infiintata sectie de dezintoxicare de la Spitalul de Psihiatrie din Jebel, unde li s-a acordat primul ajutor. Ieri, acestia au fost audiati la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara. Gadean, Iancu si Atanasie au fost arestati sub acuzatia de trafic de droguri de mare risc, iar Popa a fost incarcerat pentru a-si executa pedeapsa de 11 ani. Cei trei traficanti dependenti de heroina vor fi dusi la Spitalul-penitentciar

Birou clandestin de fabricare a unor acte de stare civila - descoperit intr-o locuinta din Capitala

Devenita un mijloc sigur de a calatori prin Europa, cetatenia romana este ravnita tot mai mult de moldoveni si ucraineni, al caror acces in statele occidentale este ingreunat de formalitatile numeroase si greoaie care le sunt impuse. Asa se face ca, asa cum am mai aratat in ziarul nostru, in ultima vreme s-au inmultit cazurile in care autoritatile romane descopera adevarate retele care lucreaza, in tara sau in strainatate, pentru fabricarea de documente false, in baza carora cetateni din cele doua tari vecine obtin fraudulos repatrierea. Cel mai recent caz este cel rezolvat de judiciaristii de la Sectia 11din Capitala. Anchetatorii au descoperit, in locuinta unei femei repatriate din Republica Moldova, zeci de documente contrafacute, intocmite pe numele unor cetateni moldoveni si ucraineni. Patroana a unei firme de recrutare de personal pentru foto-modeling si de intermediere a repatrierilor, Ecaterina Petcov a fost retinuta, ieri, de politisti. Investigatiile au inceput in urma cu doua luni, cand Ecaterina Petcov, patroana firmei "Cens Natalia" SRL, a reclamat la Sectia 11 disparitia fiicei sale, Natalia, de 21 ani. Fata lucra ca dansatoare si mergea la repetitii, cand, la inceputul lunii octombrie, ar fi fost rapita din fata blocului in care locuia. Potrivit comisarului Florin Dumitrache, adjunct al sefului Sectiei 11, Natalia a fost gasita la scurt timp dupa depunerea reclamatiei, stabilindu-se ca aceasta plecase de acasa in urma unor discutii cu mama sa. In timpul cercetarilor, politistii au obtinut informatii privind implicarea Ecaterinei Petcov in fabricarea de documente false pentru cetatenii moldoveni care doreau repatrierea. O echipa a judiciaristilor a efectuat o perchezitie in locuinta femeii, unde au descoperit zeci de acte contrafacute. Printre acestea se aflau adeverinte, certificate de nastere si de casatorie falsificate, eliberate pe numele unor cetateni ucraineni si moldoveni. Actele au fost trimise specialistilor de la Serviciul Criminalistic din Politia Capitalei, pentru expertizare. Potrivit anchetatorilor, formularele fusesera completate in fals de catre Petcov, stampilele aplicate pe acestea fiind, de asemenea, contrafacute. Ecaterina Petcov a fost audiata, ieri, de politisti, urmand ca aceasta sa fie retinuta si introdusa in arest. Surse judiciare ne-au declarat ca, pentru fiecare cetatenie dobandita, "clientii" plateau cate 300 de dolari. Comisarul Florin Drajneanu, adjunct al sefului sectorului 3 Politie, ne-a declarat ca cercetarile continua, pentru documentarea intregii activitati infractionale.

FBI ne invata sa combatem traficul cu arme nucleare

FBI ii invata pe politistii romani sa detecteze armele nucleare de distrugere in masa si sa combata traficul ilicit cu aceste materiale pe teritoriul tarii. Expertii din cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare sunt si ei beneficiari ai lectiilor pe care americanii le tin pe 10 si 11 decembrie, urmand ca, la finalul cursului, sa primeasca din partea guvernului SUA si o donatie de echipament in valoare de 85.000 de dolari pentru detectarea materialelor nucleare si radioactive. Ambasadorul SUA, Michael Guest, si-a manifestat disponibilitatea de a sprijini Romania si in activitati de protectie a mediului, considerand ca tara noastra "a devenit un model pentru statele din zona in managementul resurselor de apa."

Zeci de persoane - victime ale gerului din ultimele zile

Gerul face victime in toata tara. La Cluj-Napoca, un barbat aflat in stare avansata de hipotermie, gasit intr-un scaun cu rotile, a decedat la scurt timp dupa ce a fost transportat la spital. Alti doi barbati din randul boschetarilor au fost gasiti morti in cursul zilei de luni. In Capitala, pe strada Dreptatii, sectorul 6, a fost gasit un alt boschetar decedat din cauza gerului. Pe strada Muntii Carpati, in sectorul 5, intr-o baraca a fost gasit inghetat Cantea Ionel, 52 de ani, din Paunesti, Vrancea. Tot in sectorul 5, intr-un imobil aflat in constructie a fost descoperit cadavrul inghetat al unui barbat cu identitate necunoscuta, in varsta de 60-70 de ani. La o alta adresa din sectorul 5 al Capitalei, politistii criminalisti au descoperit 3 cadavre. Este vorba de Simu Gheorghe, 40 de ani, Simu Maria, 42 de ani, si fiica lor de 17 ani. Se pare ca victimele au fost intoxicate cu monoxid de carbon de la o centrala de apartament a carei instalatie de evacuare a gazelor arse a fost montata gresit. O femeie de 43 de ani, Draguloiu Maria, 49 de ani, si fiicele ei, Mihaela Violeta, 27 de ani, si Draguloiu Valentina Violeta, 22 de ani, tot din municipiul Bucuresti, au fost si ele intoxicate cu monoxid de carbon. Victimele au fost transportate la spital, unde Draguloiu Maria a decedat.

Romania incepe negocierile cu NATO

Ministrul roman de Externe Mircea Geoana a prezentat ieri in cadrul unei conferinte de presa etapele pe care Romania urmeaza sa le parcurga pana va deveni membru cu drepturi depline al Aliantei Nord-Atlantice, dupa invitatia primita la Praga. In paralel cu schimburile de scrisori oficiale, care se desfasoara in prezent intre secretarul general al Aliantei si ministrii de Externe din tarile membre si candidate, dupa adresarea invitatiilor in NATO, Romania va incepe peste numai doua zile prima runda de negocieri cu NATO in privinta aderarii. O delegatie condusa de secretarul de stat din ministerul de Externe, Mihnea Motoc, si omologul sau din ministerul Apararii, George Maior, a fost mandatata deja de autoritatile romane pentru a discuta in perioada decembrie 2002 - ianuarie 2003 cu adjunctul secretarului general al NATO detaliile aderarii efective a Romaniei la Alianta. Reprezentantii Romaniei se vor afla joi la Bruxelles pentru prima runda de negocieri pe tema aspectelor politice si militare ale integrarii, iar la 9 ianuarie 2003 - data celei de-a doua runde - vor discuta cu oficialii NATO resursele, securitatea informatiilor si chestiunile juridice implicate de aderarea tarii noastre la Tratatul Atlanticului de Nord. La mijlocul lui februarie 2003, Romania urmeaza sa prezinte Inaltului Comitet Politic Consolidat calendarul de reforme asumate, ce va contine lista angajamentelor si a masurilor necesare aderarii, a resurselor alocate, precum si termenele de finalizare a obligatiilor asumate de Romania. La sfarsitul rundelor de negocieri, secretarul general al NATO va prezenta Consiliului Permanent, forul suprem al Aliantei, un raport asupra rezultatelor de ansamblu ale convorbirilor de aderare. Raportul va contine un rezumat al negocierilor cu toti candidatii si scrisorile prin care tarile invitate isi exprima dorinta de a adera la Tratatul NATO, impreuna cu calendarele de reforme asumate. Ulterior, in cadrul unei reuniuni speciale, membrii Consiliului Nord-Atlantic vor semna in prezenta statelor invitate protocoalele de aderare. Acest moment va marca demararea procedurilor de ratificare a extinderii NATO de catre parlamentele statelor membre, pentru ca, la summitul Aliantei din 2004, statele invitate la Praga sa devina membre cu drepturi depline.

Declaratia irakiana contine numeroase minciuni - acuza Casa Alba

Fragmente din voluminosul dosar al arsenalului irakian au fost facute publice, luni seara, dupa ce membrii permanenti ai Consiliului de Securitate -Statele Unite, Rusia, China, Marea Britanie si Franta- au obtinut copii integrale ale documentului, prin intermediul administratiei de la Washington. Textul declaratiei irakiene, care totalizeaza 12.000 de pagini, se refera la programele nucleare, chimice, biologice si de rachete balistice ale regimului de la Bagdad. Potrivit reprezentantilor ONU, in privinta armamentului nuclear, o parte importanta a acestei declaratii se refera la activitatea de dinainte de 1991. De altfel, programele nucleare anterioare anului 1991 se intind pe 2.081 de pagini, fata de cele 300 de pagini alocate programelor nucleare curente, despre care Irakul sustine ca sunt de natura civila. De asemenea, autoritatile de la Bagdad au oferit ONU lista societatilor occidentale care au participat la dezvoltarea programului nuclear irakian. Liderii irakienii afirma insa ca singurul scop al acestui program a fost utilizarea energiei nucleare in scopuri civile si nicidecum fabricarea armelor de distrugere in masa. Sectiunea asupra programelor chimice cuprinde mai multe mii de pagini, in care sunt mentionate activitatile de cercetare si fabricare a agentilor chimici. Singurele produse chimice mentionate sunt toxinele de ricin, clorul si fenolul. Mai sunt mentionate doua laboratoare chimice de maxima importanta, patru obiective secundare si alte 25 aditionale, printre care departamentele unor universitati si instalatii apartinand ministerelor agriculturii, industriei si minelor. Trei pagini din aceasta sectiune se refera la ajutorul tehnic primit din strainatate. De asemenea, sectiunea consacrata armelor chimice contine singura referire la o bomba fabricata de regimul de la Bagdad si apare intr-un capitol de 103 pagini care trateaza "subiecte diverse". In capitol se vorbeste despre "incheierea unui proiect de producere a unei bombe radioactive". Prima sectiune a declaratiei asupra armelor biologice cuprinde 10 capitole, totalizand 528 de pagini. Aceasta se refera la activitatile unor laboratoare irakiene, dar nu ofera numele vreunui produs creat de cercetatori. A doua sectiune trateaza "activitatile biologice neinterzise din perioada 1991-2000" si contine 732 de pagini de documente anexe. Sectiunea referitoare la rachetele balistice este cea mai scurta, numarand in jur de 1.200 de pagini. In decurs de 10 zile, expertii Agentiei Internationale a Energiei Atomice (AIEA) vor transmite Consiliului de Securitate al ONU o analiza preliminara a documentului, urmand ca anuntarea concluziilor finale asupra declaratiei irakiene sa fie facuta anul viitor, pana la sfarsitul lunii ianuarie. Expertii pentru dezarmare sustin ca, la prima vedere, o mare parte a actualului document este similara declaratiei facuta de Irak in 1998. La randul lor, oficialitatile americane s-au multumit sa declare ca dosarul elaborat de Bagdad tradeaza intentiile Irakului in materie de inarmare si "contine numeroase minciuni". Mai mult, purtatorul de cuvant al Casei Albe, Ari Fleischer, a precizat ca americanii detin informatii potrivit carora, in ultima vreme, irakienii au ascuns armament si documentatie compromitatoare in case particulare, facilitati subterane si camioane. El a mai adaugat ca Statele Unite nu au dezvaluit inca informatiile de care dispun si care incrimineaza regimul lui Saddam Hussein, pentru a nu compromite "sursele, metodele sau abilitatile de a castiga un razboi". Pe de alta parte, surse diplomatice din Londra si New York, citate de publicatia "The Guardian", afirma ca Statele Unite si Marea Britanie nu dispun de informatii relevante care sa demonstreze ca Irakul detine arme de distrugere in masa.

Tensiuni maxime la masa negocierilor pentru extinderea UE

Cu doua zile inaintea summitului UE de la Copenhaga, doar trei dintre cele zece candidate programate sa adere la UE in 2004 si-au incheiat negocierile cu Uniunea: Ciprul, Estonia si Slovacia. Luni si marti, la Bruxelles au avut loc negocieri dure, ramase, in mare parte, fara finalitate. Cel mai important dosar al extinderii - acela al finantarii viitoarelor membre - urmeaza sa fie solutionat la Consiliul European de la Copenhaga, din 12 si 13 decembrie, acesta fiind termenul-limita pana la care se poate decide componenta primului val. Cei 15 au avertizat deja ca, acele tari care refuza sa incheie negocierile pana atunci, nu vor putea adera la Uniune in 2004. In fata unui asemenea ultimatum, majoritatea candidatilor par dispusi sa cedeze. Tratativele de la Bruxelles par sa se fi concentrat in jurul a doi poli opusi: pe de o parte Polonia, cel mai mare stat candidat, care nu accepta conditiile impuse de Uniune si incearca, cu indarjire, sa obtina conditii mai bune de aderare; de cealalta parte, Germania, cel mai mare contributor la bugetul comunitar care refuza categoric sa suplimenteze bugetul extinderii, insistand pentru mentinerea pachetului financiar convenit, in octombrie, la Bruxelles (care se ridica la 38 de miliarde de euro pentru perioada 2004-2006). Confruntat cu o criza economica interna, Berlinul a respins propunerea presedintiei daneze a Uniunii, care a incercat suplimentarea bugetului extinderii cu 1,3 miliarde euro si acordarea unor conditii mai avantajoase in privinta subventiilor directe pentru agricultura. De cealalta parte, Varsovia este profund nemultumita de conditiile de finantare, si insista pentru obtinerea unor fonduri chiar mai ridicate decat cele prevazute in oferta daneza. Spiritele s-au incins peste masura, astfel incat oficialii europeni au trecut la amenintari directe: comisarul european pentru extindere, GUnter Verheugen, a deplans, din nou, luni, faptul ca "Polonia nu doreste sa faca parte dintre candidatii primului val", lasand sa se inteleaga ca, daca nu va renunta la intransigenta sa, cabinetul de la Varsovia va fi nevoit sa se resemneze cu amanarea intrarii in Uniune, probabil pentru 2007, in acelasi cu timp cu Romania si Bulgaria. Luni, oficialii polonezi au prezentat omologilor lor europeni o lista continand in jur de 20 de cerinte ramase in suspensie, variind de la suplimentarea cotelor la productia de lapte pana la marimea subventiilor pentru agricultura. Restul candidatilor, chiar si cei care au inchis provizoriu negocierile, pareau sa astepte rezultatul obtinut de polonezi, pentru a redeschide, la randul lor, unele capitole, cerand, de asemenea, mai multi bani, sau derogari mai indelungate de la unele norme europene. Suspansul se apropie de sfarsit; presedintia daneza a Uniunii a anuntat, ieri, ca suma maxima la care pot aspira cei zece viitori membri nu va depasi 40 de miliarde euro pentru perioada 2004-2006. (Estimarea include si suplimentarea propusa de Copenhaga, neaprobata de Berlin). In ciuda numeroaselor obstacole care au mai ramas in calea incheierii negocierilor de aderare, nimeni nu se asteapta, insa, la surpize din partea summitului de la Copenhaga. Succesul celui mai mare val de extindere din istoria Uniunii este mult prea important, atat pentru Cei 15, cat si pentru fiecare dintre viitorii membri, incat nimeni nu-si poate permite sa "rateze" momentul Copenhaga. Este de asteptat ca toti candidatii primului val sa-si incheie la timp negocierile cu Uniunea, chiar cu pretul unor compromisuri greu de justificat pentru opinia publica interna. Mircea Geoana - optimist in privinta pachetului politic si financiar pe care il va primi Romania la Copenhaga Ministrul roman de Externe Mircea Geoana se declara ieri opimist in privinta deciziilor ce urmau sa fie luate la Consiliul Afacerilor Generale de la Bruxelles, in cadrul caruia ministrii europeni de Externe urmau sa finalizeze in linii mari pachetul politic si financiar al extinderii Uniunii Europene. "Speram intr-un pachet politic extrem de pozitiv pentru Romania si Bulgaria la Copenhaga...Sub implicarea foarte activa a presedintiei daneze (a UE - n.r.) am asistat la o imbunatatire progresiva a textelor discutate cu privire la Romania si Bulgaria", a afirmat Geoana, vorbind despre textul propus de Comisia Europeana, in baza rapoartelor de tara, pentru comunicatul final al reuniunii de la Copenhaga. Cred ca limbajul care va fi retinut la Copenhaga va fi suficient de angajant, de credibil si de motivant pentru Romania si Bulgaria, pentru a ne pune la adapost de elemente aleatorii care ar putea eventual sa perturbe aderarea noastra la UE", a spus Geoana. In paralel, pe baza negocierilor privind fondurile de preaderare s-a ajuns la propunerea ca pachetul de asistenta de preaderare pentru cele doua tari care nu vor face parte din valul de extindere 2004 sa fie cel mai generos acordat vreodata de UE unor tari candidate. Geoana si-a exprimat, totodata, speranta ca oficialii europeni vor da dovada de o anumita "flexibilitate" in privinta tarilor care au un rol important in securizarea frontierelor externe ale Uniunii extinse, asa cum este si cazul Romaniei. "Ne asteptam, de ce nu, la un sprijin suplimentar, consistent pe masura progresului pe care Romania doreste sa-l aiba pentru intarirea frontierei sale rasaritene", a spus seful diplomatiei romane. Luandu-si rezervele de rigoare fata de un text inca neadoptat de ministrii europeni de Externe, Geoana a afirmat ca "2007, ca an al aderarii, pare sa fie o tinta agreata, cu un limbaj mai puternic si mai angajant de ambele parti decat cele pe care le-

Social-democratii germani se cearta ca la usa cortului

O puternica disputa a izbucnit luni intre cancelarul german, Gerhard Schroeder (social-democrat), si liderul grupului parlamentar al Partidului Social-Democrat (SPD, de guvernamant), Frantz Muentefering, relateaza marti presa germana. Potrivit cotidianului Bild, in cadrul unei reuniuni a conducerii SPD, cancelarul a deplans lipsa de unitate din cadrul partidului sau in materie de politica sociala si fiscala, declarand la adresa lui Frantz Muentefering: "Cand vom intelege in cele din urma ca majorand impozitele nu putem castiga alegerile?" Liderul grupului parlamentar al SPD s-a pronuntat recent in favoarea introducerii unui impozit pe avere, pe care el l-a calificat drept "o cerinta a SPD" in cursul reuniunii respective, conform cotidianului Frankfurter Rundschau. Dar cancelarul Schroeder se opune acestui proiect, pe care doua mari landuri, Renania de Nord-Westfalia (vest) si Saxonia Inferioara (nord), unde SPD detine controlul, doresc sa-l supuna dezbaterii in luna ianuarie in Bundesrat (camera superioara a Parlamentului german). Declaratiile lui Frantz Muentefering i-ar fi provocat cancelarului o furie extrema: "Cel care crede ca poate face mai bine sa faca el insusi. Nu SPD este cel care a castigat alegerile, eu sunt cel care le-a castigat". Frankfurter Rundschau precizeaza ca Frantz Muenteferig a replicat ca partidul este cel care trebuie sa stie ce trebuie si nu trebuie sa se discute.

Caleidoscop

Cherie Blair - in centrul unui scandal de presa Un model topless, un condamnat australian, sotia premierului si o afacere imobiliara in valoare de 500.000 de lire sterline - ingredientele ideale carora tabloidele britanice n-au putut sa le reziste, chiar daca nimic necurat nu se ascunde in aceasta poveste. Cherie Blair si biroul de presa al sotului sau au transformat insa aceasta poveste intr-o mica criza politica, negand la inceput si mai apoi confirmand ca fostul condamnat Peter Foster a ajutat-o pe d-na Blair sa cumpere doua apartamente. Situatia s-a complicat si mai mult, luni, dupa stirile potrivit carora Cherie Blair s-a implicat in dificultatile legale ale lui Foster, purtand convorbiri telefonice cu avocatii acestuia. Toata aceasta incurcatura a zdruncinat imaginea premierului britanic, cel putin pe termen scurt, biroul sau de presa fiind extrem de solicitat. "Premierul considera ca, inainte de toate, trebuie sa ne pastram simtul perspectivei, tinand cont de evenimentele care se desfasoara in lume", a declarat purtatorul de cuvant al premierului Tony Blair. Controversata poveste a inceput in urma cu mai bine de o saptamana, cand tabloidul The Mail on Sunday publica informatii potrivit carora Foster, care a ispasit mai multe pedepse in inchisori din Marea Britanie, Australia si SUA, a ajutat-o pe Cherie Blair sa negocieze achizitionarea a doua apartamente in Bristol si sa economiseasca 69.000 de lire sterline. Unul din apartamente a fost cumparat pentru fiul ei, Euan, care studiaza la Bristol University, iar celalalt era o investitie. Biroul premierului Blair a negat ca Foster a actionat in calitate de consilier financiar al sotiei sale si intreaga poveste parea ca a fost data uitarii pana joia trecuta, cand Daily Mail a dat publicitatii continutul unui e-mail intre Foster si d-na Blair, din care reiesea ca Foster o ajutase intr-adevar pe Cherie Blair sa cumpere cele doua apartamente, aceasta cerandu-si scuze pentru neplacerile pe care i le-a cauzat. Mail-ul nu a facut decat sa ridice semne de intrebare asupra sinceritatii nu doar a sotiei premierului, dar si a biroului de presa al acestuia, excesiv preocupat sa protejeze imaginea publica a lui Tony Blair. Din acest punct, presa britanica a devenit tot mai interesata de viata particulara a d-nei Blair. News of the World a aruncat o privire mai atenta asupra relatiei lui Cherie cu guru-ul ei in ce priveste stilul de viata, prietena ei apropiata, Carole Caplin, un fost model topless si actuala iubita a lui Foster. Un ziar britanic a sugerat chiar ca Foster, care este pasibil de deportare, a fost atras nu atat de farmecul personal al lui Carole, cat de legaturile acesteia cu familia Blair. Trei sferturi din americani se opun clonarii umaneUn sondaj realizat de Centrul pentru studii genetice din cadrul Universitatii John Hopkins din Washington releva ca circa 76% din americani se opun oricarei incercari a specialistilor de a produce fiinte umane clonate. Studiul indica, de asemenea, faptul ca populatia americana este ingrijorata de posibilitatea existentei, deja, a unor fiinte umane clonate. Recent, medicul italian Severino Antinori a anuntat ca a tratat trei femei purtatoare de embrioni clonati, in acest caz primii copii urmand a se naste in luna ianuarie 2003. Studiul, realizat pe un esantion reprezentativ de 1.211 de persoane din Statele Unite, indica, de asemenea, faptul ca populatia americana este ingrijorata de posibilitatea existentei, deja, a unor fiinte umane clonate. Astfel, 22% din americani sunt de parere ca a fost produsa deja o fiinta umana clonata. Pe de alta parte, doua treimi din americani sunt de acord cu testele genetice asupra reproducerii, destinate ajutorarii cuplurilor pentru a avea copii care sa nu sufere de vreo boala ereditara grava. Britney Spears - hartuita de un fan japonez Cantareata americana Britney Spears, 21 de ani, a depus o plangere la un tribunal din Los Angeles in care cere unui fan japonez sa inceteze sa o mai hartuiasca. Masahiko Shizawa, 41 de ani, originar din Yokohama, o urmareste pe tanara femeie din septembrie si a incercat "in mai multe ocazii sa intre in legatura cu ea" la domiciliul ei din Los Angeles, ba chiar cand solista intrase deja in casa proprietate personala, se arata in reclamatie. Insistentul fan i-a trimis chiar fotografii cu el, insotite de mesaje si de declaratii de dragoste. Britney sustine ca Shizawa a incercat sa o urmareasca pana la locuinta unuia dintre parintii ei, proaspat divortati, si in apropierea unei alte case, aflate in proprietatea artistei, "intr-un alt stat decat California". Britney Spears solicita tribunalului sa-i interzica printr-o decizie judecatoreasca lui Shizawa sa se mai apropie - la mai putin de 460 de metri - de ea, de casa ei, de locul ei de munca, de masina pe care o conduce si, pe scurt, "de orice loc in care ea se vede nevoita sa se deplaseze". Moldovenii nu mai fac copiiPotrivit celor mai recente statistici, Republica Moldova este pe cale sa atinga recordul mondial in materie de scadere a natalitatii, iar imbatranirea populatiei devine o povara din ce in ce mai grea pentru salariati. Majoritatea moldovenilor nu-si permit sa aiba mai mult de unul sau maximum doi copii, in conditiile in care statul acorda alocatii lunare de 2 dolari de fiecare copil, iar cosul minim de consum este estimat la circa 100 de dolari. Potrivit datelor oficiale, in ultimii 12 ani, natalitatea in Republica Moldova a scazut cu peste 50%. Specialistii in domeniu considera ca numarul mic de nasteri ar fi si o consecinta a saraciei si a fenomenului migratiei. Potrivit datelor oficiale, aproximativ 600.000 de tineri din Republica Moldova ar lucra in prezent peste hotare. In Republica Moldova se inregistreaza sub 10 nasteri la mia de locuitori, una dintre ratele cele mai scazute din lume. Expertii considera ca, in cazul in care tendinta de scadere a natalitatii se va mentine, atunci in cativa ani in Republica Moldova doar 30% din populatie va fi apta de munca, restul vor fi batrani si copii. Deja in Republica Moldova pentru fiecare angajat exista doua persoane inapte

"Sistemul educational informatizat - o sansa pentru Romania" (II)

Dan Nica: Referitor la ce face MCTI in legatura cu mijloacele de acces la Internet si cu strategia, banuiesc ca intrebarea dv. vine dintr-o necunoastere a anumitor lucruri. Pentru prima data am facut un program national, dar nu era foarte clar cum e cu accesul la Internet. In primul seminar, daca ati fi citit ziarul Adevarul, ati fi vazut ca un profesor de la un liceu din Bucuresti mi-a pus aceeasi intrebare. Atunci explicam ca sunt sase modalitati de acces la Internet. Dvs. ati spus ca, in Romania, 30 la suta din scoli sunt conectate la RoEduNet. Dar aceasta retea nu ajunge in comune, sate si orase. Nu ajunge nici macar in toate orasele din Romania, dupa cum nici proiectul de informatizare nu a ajuns in toate orasele din Romania. Infiintarea unei retele nationale finantate integral de la bugetul de stat, prin care scolile din Romania sa aiba acces gratuit la Internet, ar dura foarte mult. Daca stam sa asteptam pana terminam reteaua asta nationala care sa acopere 11.000 locatii administrative, inseamna ca nu mai terminam niciodata. Varianta cea mai corecta si care se aplica in SUA, in Europa si peste tot este aceea de a avea acces la Internet. Acest lucru inseamna ca acolo unde nu exista o retea care sa apartina cercetarii universitare, cum este cazul SUA unde se conecteaza si scolile, sau nu exista o retea care sa apartina Ministerului Educatiei si Cercetarii, cum este cazul Germaniei si Frantei, atunci trebuie sa existe modalitati alternative de conectare la Internet. In Romania exista 6 asemenea modalitati. Suntem unica tara din Europa, unde 95 la suta din populatie are acces la un sistem de conectare la Internet cu o viteza de 230 kbiti/secunda. Pentru toti cei care cunosc ce inseamna asta, intelegem ca o astfel de viteza de conectare la Internet ofera Romaniei conditii mult mai favorabile decat foarte multora dintre tarile chiar dezvoltate, unde viteza e undeva pe la 128 Kbiti/secunda. Este important sa ai acces la Internet in cat mai multe variante, astfel incat pretul sa poata fi dat de catre piata in competitie. S-a trecut la conectarea de mare viteza cu reteaua Geant. Sunt eforturi, dar ele nu pot sa inlocuiasca o retea nationala. Nici nu cred ca acest lucru va fi posibil pe termen scurt, pentru ca costurile sunt imense si nici nu-si propune nimeni sa construiasca o retea de asemenea anvergura. Si atunci toata lumea merge pe aceasta impartire si utilizare in comun a infrastructurii existente. Sunt sase si vreau sa le repet si pentru alti colegi de-ai dumneavoastra care doresc sa se conecteze la Internet: prin Romtelecom, prin Dial-up, cu o sinteza de conectare de 56 KBiti/secunda; prin ISDM, prin Romtelecom sau prin alti provideri de Internet - cu 164 KBiti/secunda sau, daca se utilizeaza accesul de baza - 125 KBiti/secunda; prin retelele de televiziune prin cablu, care ofera in majoritatea oraselor din Romania cel putin transmisii de date; prin conexiuni de transmisie de mare viteza de tip punct-multipunct care inseamna pana la 4 MBiti pe secunda, disponibil in toate marile orase din Romania, lucru oferit la ora actuala de sase firme din Romania; prin operatorii de telefonie mobila GSM si reteaua Zapp, care inseamna la 130 KBiti/secunda. Acestea sunt cele sase modalitati de conectare. Marius Guran: Acum, la chestiunea pusa in discutie. De la intalnirea de la Colegiul "Sava" s-a semnat un ordin de catre d-na ministru, prin care, ca responsabil al unui colectiv, cu cei doi directori de la Ro Edu Net si de la Reteaua Nationala a Cercetarii (RNC), impreuna cu un reprezentant al MCTI-ului si al cercetarii si cu ajutorul firmelor din consortiu care se ocupa de proiectul pomenit aici (SIVECO, IBM si CISCO), am facut un studiu care se refera la colaborarea pe termen mediu-lung a retelei pentru educatie, cercetare si cultura. Fiindca o serie de site-uri cu continut educational vor fi in sfera culturii, vor fi marile biblioteci, vor fi marile muzee ale Romaniei. Am facut acest studiu care, probabil, va sta la baza unor decizii ale MEC, MCTI si ale Academiei Romane si, partial, ale Ministerului Culturii. Problemele mari care se ridica in acest studiu sunt managementul si modul in care functioneaza acum Ro Edu Net-ul si ENC-ul. Problema mare este a costului total al posesiei zecilor de mii de calculatoare care se vor introduce in licee. A existat o initiativa privind realizarea unei retele rurale pentru un judet, cu toate centrele comunale in care exista scoli reprezentative. Aceasta experienta, finantata in cadrul programului de cercetare Infosor, se poate generaliza, inclusiv in judetele vecine. Este o problema a costurilor, pentru ca toate aceste programe care au fost prezentate aici vor costa bani, in afara de dotarea cu calculatoare. Mai e si partea de comunicatie. Din aceasta structura de fibra optica ce s-a instalat in Romania trebuie sa vedem in ce masura retelele de baza, care sunt ca niste autostrazi informationale ale Romaniei, pot crea niste facilitati pentru a ajunge la scolile si liceele din comune. Sunt niste propuneri care vor constitui obiectul unor decizii, mai ales cand va fi vorba de privatizarea totala sau partiala a companiilor despre care am vorbit si in care statul roman mai are capital majoritar sau sunt in intregime ale sale. Chiar in SUA, din taxa pe abonament, la oricine comunica prin telefon sau prin alte mijloace, se da un procent ce se returneaza in folosul institutiilor care folosesc calculatoare in invatamant, cercetare si, partial, in cultura. Eu propun aici sa se dezvolte un proiect tehnic pentru infrastructura informationala a retelei care va deservi invatamantul, educatia si cercetarea. Ganditi-va ca populatia care nu a avut de-a face pana acum cu calculatorul, daca luam tronsonul dintre douazeci si ceva de ani si patruzeci si ceva de ani, considerand ca mai au 15 ani pana la pensie, la sistemul de educatie continua vor trebui sa aiba acces. Pentru ca noi nu ne putem lepada de oamenii care acum au 30-40 ani, iar aceasta populatie activa va trebui sa aiba acces si, chiar cu sacrificiile lor, ca o conditie de angajare, de acum inainte, ei vor navali in scoli sa se pregateasca in utilizarea calculatorului. Deci, bazele acestea care se pregatesc in licee pot fi si ele aducatoare de bani pentru licee ca sa-si plateasca propriile consumuri si facand si un bine populatiei active. Constantin Corega: Au fost propuneri de programe de informatizare si inainte de 2000. Deosebirea este ca nu au avut suport financiar. S-a spus ca se va face un program de informatizare, dar nu s-a spus din ce fonduri, cine il va coordona si in cat timp. Ca urmare, unde a existat un interes s-au realizat programe, in alte judete, nu. De data aceasta a pornit un program la nivel national, coordonat, care-i obliga si pe cei care nu pot inca sa-si rezolve un astfel de drum. Am fost de curand in Canada, intr-un colegiu de 1.000 de elevi si unde erau 800 de calculatoare. Directorul liceului ne-a spus ca totul era rodul muncii colectivitatii din scoala. Noi tindem spre descentralizare, dar in programele mari suntem obligati sa ramanem in programe centralizate. Zic eu ca acest program este unul de invatare de utilizare de informatizare. De-aici incolo, fiecare scoala va fi stapana propriului sau program, sa-l duca mai departe. Vom putea spune: va oferim accesul la Internet, dar, daca nu te si ajut intr-o forma oarecare, atunci accesul este ca in programul anterior al ministerului, dinainte de 2000, de informatizare fara suport. Unele consilii locale sprijina scolile, altele nu. Atunci trebuie vazut in ce masura putem interveni, incat mare parte dintre acestea sa fie sprijinite. E un inceput acesta, al lectiilor integrate, si e normal sa fie si bajbaieli. Cred ca va trebui sa lansam un concurs national de soft educational. Trebuie sa mergem spre cea mai buna valoare si aceasta, in afara unui concurs, evident ca nu se poate. Eu cred ca trebuie sa ajungem acolo unde calculatorul trebuie sa fie, prin interfata sa, elementul prin care studiezi mai repede o realitate si nu simulezi o realitate. Da, n-am sa fac niciodata experimentul "Explozia nucleara" in laborator, cu siguranta ca pe acesta am sa-l modelez, dar viata experimentala, dezvoltarea abilitatilor in ceea ce inseamna practica trebuie sa o fac mai departe, prin activitate propriu-zis experimentala, si nu prin simularea acesteia. S-a vorbit aici despre scurgerea de creiere si, de cate ori ajungem la subiectul asta, suntem mai patrioti ca niciodata. Dupa cate stiu eu, anul acesta intra in Romania aproximativ 1,3 miliarde dolari pe seama muncii celor plecati in afara Romaniei. Dea Domnul sa se mareasca de 10 ori suma aceasta, pe baza valorilor pe care le exportam pentru un timp, si atunci cu siguranta si viata celor care raman aici va fi mai buna, pentru ca banii acestia intorsi nu vor face altceva decat sa creeze alte locuri de munca, alte posibilitati de dezvoltare. Cristian Tudor Popescu: Multumim si noi. Nu pot sa nu fac o observatie. Ar fi bine sa creasca suma asa cum spuneti: 1,3 miliarde dolari vin de la cei care muncesc in afara! Numai ca structura a ceea ce fac acesti oameni care produc acesti bani este destul de trista. Cati dintre ei produc calitate superioara, valoare adaugata superioara? Cei mai multi muncesc cu carca! Muncesc in Israel, sunt sute de mii, se duc la constructii si practica o munca mai mult sau mai putin bruta. Nici eu nu sunt fatalist pe ideea ca pleaca creierele, numai sa plece creierele, fiindca pana acum ponderea mai mare e a bratelor. Radu Jugureanu: Cred ca in acest moment construim ceva. Nu stim inca foarte bine cum o sa arate zidul, tavanul, ce covoare vom pune. Necazul profesorului Onea cred ca vine din faptul ca, pe de o parte, exista un fond de resurse in scolile romanesti si eu simt la fel, acest fond de resurse nu este bine exploatat. Exista o experienta valorificata, acumulata in foarte multe scoli, o experienta uniform distribuita geografic, si cred ca deja a venit momentul ca si SIVECO si SOFTWIN-ul sa apeleze, daca nu la produsele finite, macar sa gaseasca timpul de a utiliza experienta acumulata de profesorii din toata tara, pe diferite domenii. Al doilea motiv de nemultumire al prietenului meu este ca pentru invatamantul rural, care cuprinde 40% dintre elevii tarii, noi avem sub 0,12% acces Internet acum. Eu ma gandeam ca acest proiect tinde tocmai catre esenta cuvantului democratizare a invatamantului. Pentru ca, de fapt, dorim sa le oferim un mediu care se numeste Internet si care este cel mai democratic cu putinta. Va trebui sa ne indreptam si catre scolile-nuclee, centre de comune, unde la acest moment Romtelecomul ne jupoaie. Scurt pe doi, asta inseamna. Daca vrei sa faci ceva cu Romtelecomul, te jupoaie, ca scoala. Noi nu suntem persoane de business, deci n-ar avea motive. Intr-un fel sau altul, ceea ce producem noi se intoarce in societate. Produsul muncii noastre este strict dedicat societatii. Dan Nica: Dar cine va obliga sa va conectati la Romtelecom? Radu Jugureanu: N-am alta solutie. Alta e mai scumpa. Dan Nica: Puteti sa-mi dati un exemplu de localitate in care doar conexiunea la Romtelecom este expozitiva? Radu Jugureanu: Nistoresti-Vrancea. Dan Nica: Dar Nistoresti-Vrancea are Zapp. Radu Jugureanu: Cat costa, d-le ministru? Dan Nica: D-le profesor, costa 2 centi. Problema conectarii scolilor la Internet e tratata global. Pentru ca nu ma pot duce ca la piata, individual, sa ma duc sa iau la bucata. In momentul in care ma duc la Zapp si vorbesc de 1.600 de licee, e altceva. Oriunde m-as duce, Zapp sau altii, nu vor merge cu aceasta politica, pentru ca nu au cum. Uitati-va la licitatiile care sunt organizate in acest sistem centralizat, ca se discuta despre numarul de utilizatori. Pana si Parlamentul Romaniei, in momentul in care face o licitatie o face pentru 500 de conexiuni o data. In momentul respectiv, preturile se duc in jos. Deci, aceasta chestiune trebuie tratata la nivel central. Tot respectul pentru autonomia unitatilor scolare, dar aici nu merge, pentru ca ajungem ca la piata. Ma duc si cumpar 1 kg cartofi in loc sa cumpar 1.000 kg, cat am nevoie pentru tot. Aceasta este diferenta si din acest motiv am insistat si la precedenta intalnire si insist si acum ca aceasta chestiune trebuie sa fie tratata global, pentru toate scolile. Sa nu cadeti in plasa si sa credeti ca exista o locatie in Romania unde exista doar o singura conexiune. Nu exista asa ceva. Radu Jugureanu: Lucrurile vor intra, probabil, pe un fagas care sa le permita si scolilor sa aiba conexiuni, pentru ca fara componenta aceasta se pierde intreaga esenta a proiectului. Eu vroiam sa va semnalez o situatie catre care ne indreptam cu acest invatamant virtual. Eu am facut matematica, dar ganditi-va ca se schimba paradigma invatarii, pana acum profesorul era centrul atentiei, el are o tabla si un grup de copii in spate. In momentul in care sursele de informare sunt mai atractive decat profesorul, elevul devine mijlocul acestui univers. El va avea surse de informare multiple, printre care si un profesor, care se va numi "tutore". Nu stiu daca avem acum posibilitatea sau disponibilitatea de a marsa spre aceasta directie care este pedagogica. Vorbesc ca unul dintre cei 300.000 profesori. Cristian Tudor Popescu: D-le profesor, vad ca s-a conturat cu tarie aceasta problema practica, concreta a conectarii. Facem noi filosofie aici, discutam c-o fi, c-o pati, dar cum facem sa ne conectam? Pentru mine, cel putin, Internetul nu reprezinta nici singura si nici principala modalitate in acest program. Pachetele acelea de biologie si de chimie despre care vorbeam nu au de-a face cu Internetul. Acelea pot fi facute altfel, asigurate fiecarei scoli, Intranet, eventual. Eu inteleg ca e spectaculos, e la moda Intenetul, dar nu e totul. Nu cred ca, de pilda, o scoala din Nistoresti-Vrancea, chiar daca nu are Zapp Mobile, si chiar daca nu poate sa faca o conexiune la pret mai redus, nu poate sa faca instruire cu calculatorul fara Internet. Se poate si fara. Fortati putin nota ca Romtelecomul va jupoaie. Cred ca nu se poate reglementa de catre minister problema asta pana la capat, adica ceea ce-i cereti dvs. d-lui ministru nu se poate face. E o piata, e concurata de diversi alti vectori si nu poate sa vina domnia sa sa faca niste reduceri la Romtelecom. N-ar fi corect, pentru ca ceilalti sunt operatori privati, participa si ei la acest joc de piata si de acolo trebuie sa rezulte solutia. Emil Onea: Acest sistem nu poate functiona fara magistrale de comunicatii, on-line, caci asa e el conceput. In al doilea rand, este ceea ce numim share-ing de resurse. Adica, daca nu am profesor de limba engleza la Nistoresti, poate ca maine, cand va fi iarna si ger afara, si un profesor de engleza de la Colegiul Cantemir din Bucuresti face o lectie frumoasa, o vede si ala de la Nistoresti. Ar fi extraordinar! N-o sa se faca maine, dar trebuie sa se faca ceva. Eu sunt unul dintre recunoscutii impotriva chat-ului, jocurilor pe Internet. Am putea face din scoala un loc de unde comunitatea locala sa se informeze. Se pot accesa de la calculatorul conectat la Internet site-urile judetului, unde vedem ce dari are omul de platit, de exemplu. Scoala poate deveni un factor important de educatie pentru comunitate. Paloma Petrescu: Aici e o dovada a interesului pe care societatea civila si administratia publica il dovedesc pentru educatie. Accesul la Internet este o obligatie pe care o avem, nu neaparat de moment, de a asigura posibilitatea tuturor la o informare corecta si prelucrarea si transmiterea informatiilor. Cel mai important este sa constientizam faptul ca aceasta informatizare a sistemului educational este un pas foarte important in implicarea elevului in propria sa educatie. Se vorbeste de mult timp despre acest lucru si despre folosirea metodelor participative in educatie. Mai mult sau mai putin, acestea s-au facut, nu acum se descopera aceste lucruri. Nu descoperim noi acum ata cu care se taie mamaliga. Dar faptul ca elevul va fi concret implicat in propria educatie, cred ca aceasta se intampla pentru prima data la nivel national. Problema care preocupa pe multi acum este aceea a statutului profesorului. Nu este o problema de fond. Prin firea lor, profesorii sunt persoane flexibile, care se adapteaza schimbarilor sistemice. O mare parte dintre profesori stiu sa foloseasca calculatorul in scop personal. Problema care se pune este abilitarea lor pentru a-i face capabili sa foloseasca acest sistem de educatie cu scopul de a preda. Se va schimba doar rolul profesorului, din transmitator de cunostinte in asistent si consilier al elevului. Va fi persoana care-l va asista si-l va invata sa caute, ii va directiona miscarile spre scopul stabilit prin curriculumul national. Acest lucru se poate realiza chiar prin serviciile pe care scoala le poate oferi. Ma refer la experientele noastre din judetul Constanta, unde am conceput o retea Intranet si ea functioneaza. Nu am reusit sa o extindem in tot judetul, dar ea functioneaza de prin 1994. Erau cuprinse doar scolile din municipiul Constanta si orasele mari. Din 2001 si pana acum, am reusit sa conectam si scoli din comune, dar acest lucru nu se poate face de unul singur, aici avem nevoie de ajutorul autoritatilor locale. Prin bunavointa consiliilor locale se poate face conectarea la Internet, prin Romtelecom. Apare problema finantarii, pentru ca nu toate comunele inteleg acest lucru si acum ne straduim sa convingem cat mai multi primari. Este foarte mare nevoie de conectarea la serverul inspectoratului scolar a scolilor de la centrele de comuna, pentru ca altfel nu suntem capabili sa colectam date. Daca vorbim despre lucruri care nu exista, este inutil sa gandim mai departe. Am infiintat, la nivelul judetului, 12 centre de colectare a datelor si asa reusim sa facem operatiunea mai repede decat inainte. Cred insa ca, daca s-ar realiza aceasta conectare a tuturor scolilor si inspectoratelor scolare pe serverele viitorului, asta ne-ar ajuta sa avem acces la informatii in orice moment. Scoala ar trebui vazuta ca principal furnizor de servicii de formare. Noi am infiintat, in Constanta, Academie Cisco, cu 14 academii locale. Exista interes pentru aceste cursuri, care se platesc, si pentru aceasta evaluare on-line, si asta este, in opinia mea, perspectiva pentru invatarea la distanta si pentru o evaluare corecta si obiectivala. Este si o posibilitate de a ne intregi veniturile extrabugetare, care reprezinta o oportunitate pentru dotare si pentru formare. Dar consiliile locale nu totdeauna respecta prevederile legale referitoare la finantarea invatamantului de stat si ma refer aici la veniturile rezultate din activitatile extrascolare. Uneori, exista tentatia ca aceste venituri ale scolii sa fie utilizate pentru activitatile pentru care sunt raspunzatoare consiliile locale. Dar totul este perfectibil si e important ca azi am asistat la o discutie importanta, care va avea urmari. Vasile Soporan: La nivelul judetului Cluj, problemele principale sunt acelea de a asigura baza materiala, atat prin efort propriu, cat si prin cel al MEC. La un numar de 90.000 elevi sunt 1.690 calculatoare, adica 5060 elevi la un calculator. De asemenea, din 182 scoli cu clasele I-VIII, 59 sunt dotate cu tehnica de calcul. Exista aceasta provocare la nivelul judetului, pentru agentii economici, de a sprijini dotarea unitatilor scolare cu tehnica de calcul. Avand in vedere situatia specifica a Clujului, unde exista 6 universitati si peste 70.000 studenti si o buna dotare a universitatilor, exista aceasta sprijinire a unitatilor scolare cu tehnica de calcul existenta in universitati, care e considerata uzata din punct de vedere moral. Consider ca, pe langa acest program national, la nivel local ar trebui sa existe programe in care resursele financiare trebuie sa fie utilizate. Se poate ajunge la acoperirea unui deficit de resurse financiare, care exista acum. Sunt si la noi probleme de natura administrativa. Din acest motiv remarc faptul ca exista o legatura foarte buna intre Prefectura si Consiliul Judetean, dar, din pacate, aceasta legatura nu exista cu primaria municipiului Cluj, ceea ce creeaza probleme in dispunerea unor sisteme benefice pentru cetateanul de rand. Acest program are un rol important si in eliminarea unor bariere psihologice. Am constatat acest lucru la nivelul administratiei. Exista multi functionari care nu au atractivitate pentru tehnica de calcul, ba mai mult, au si repulsie. Am organizat cursuri de instruire si, incet-incet, apare starea de normalitate. Programul acesta poate stabili ierarhii, la care nu ne-am fi gandit initial. Am fost la Centrul de plasament din Campia Turzii si unul dintre copiii institutionalizati a obtinut un premiu la informatica, la concursul national "Floarea de Colt". Directorul centrului imi spunea ca Mihaita este deja o personalitate. Deci, introducerea SEI poate sa aiba efecte pozitive. Se pot instrui si copii cu o anumita incarcare intelectuala si acest obiectiv cred ca poate fi impus prin SEI. Programe specifice pentru anumite tipuri de scoala. Aici ma gandesc ca trebuie un program-tip pentru scolile din mediul rural, anumite programe pentru scolile din mediul rural, anumite programe pentru scolile cu copii cu deficiente. Liviu Nicolae Dragnea: Noi am realizat in judet singurul sistem integrat, am reusit sa informatizam toata administratia publica locala. Primariile sunt conectate la sistemul Internet, este un sistem de transmitere de date in timp real, un sistem de videoconferinta si am facut asta cu bani foarte putini. Fiecare primarie locala a pus 4.000 dolari si Consiliul Judetean, in jur de 90 si ceva de mii de dolari, deci cu vreo 400 mii dolari am reusit sa informatizam toata administratia publica locala. Aveti dreptate, d-le redactor-sef, ca toti cetatenii au aceeasi perceptie. In 2003 si in anii urmatori vrem sa ne extindem si in domeniul invatamantului, vrem sa conectam fiecare scoala la un sistem Intranet si incercam sa le conectam si la Internet. Spun ca incercam pentru ca abonamentul costa semnificativ. Daca MEC si MCTI considera ca meritam sa fim sprijiniti, acceptam cu bratele deschise, daca nu, incercam cu ce bani gasim. Sistemul o sa-l ducem la capat. Si cand ne-am apucat de el nu am avut toti banii, am luat bani din banci, pe care anul asta o sa-i dam inapoi. Noi am implementat acest sistem de un an si el functioneaza. Si eu am fost suparat ca atunci cand am pus in aplicare sistemul nu a venit dl. Nica sa-mi dea un premiu sau o ciocolata, dar trebuie sa gandim ca e vorba despre o conceptie nationala si ca ea trebuie realizata. Noi avem si acum comune unde avem telefon cu manivela. Dar primarul de acolo este in sistemul nostru de Internet, este conectat la sistemul nostru de videoconferinte si daca vom gasi bani, nu vom mai trage decat o antenuta si o instalatie la fiecare scoala si am conectat copiii. Marti am infiintat - si din cate stiu suntem singurii - Consiliul Judetean al elevilor - putin diferit de Consiliile locale. Cate un elev ales democratic, din fiecare liceu, si-a ales presedintii si vicepresedintii si le-am pus la dispozitie toata logistica noastra si cred ca o sa-i implicam mai mult pe tineri in viata comunitatii. Vrem sa-i obisnuim cu mecanismele care conduc viata economica si sociala a unei comunitati. Pentru elevi e important ca si ei sa fie parte in sistemul educational. Voiam sa intreb firma Siveco daca, atunci cand au fost gandite aplicatiile, elevii reprezentativi au fost intrebati sau macar dupa punerea in practica s-a evaluat un raspuns in ceea ce priveste aceste aplicatii. Eu cred ca e bine sa eludam riscul ca informatizarea sa excluda factorul uman sau emotional in modul cum ne educam copiii. Florin Talpes: Din prezentarea facuta de dl. Ilia rezulta ca partea de continut educational este unul din amanuntele-cheie ale programului. Vorbind de continutul educational, vorbim de un teren extraordinar de mare. Am plecat de la constatarea ca in liceu numarul de calculatoare pe suta de elevi ar ajunge undeva la 1-2 la suta. In liceele de top din tara, acest numar ajunge pe la 6-7 la suta de elevi. Un calcul simplu arata ca majoritatea orelor, in orarul scolar, sunt intre orele 8,00 si 20,00, o buna parte a orelor disponibile ale calculatoarelor sunt ocupate cu informatica. Cu toate acestea, exista un anumit numar de ore cand calculatorul este liber. Un calcul facut de noi arata ca elevii de la clasa a XI-a E, de la un colegiu, ar putea avea acces la calculator, in afara orelor de informatica, la un numar maxim de 10 alte lectii pe an. Deci nu toate clasele, ci una anume. Plecand de la acest fapt, am zis ca trebuie sa punem in acele maximum 10 ore alte materii decat informatica. Atunci ne-am gandit cum putem sprijini profesional ca, pe langa instrumentele traditionale, folosind deci si calculatorul, sa-l foloseasca 10 ore nu unul, ci mai multi profesori. Mai departe, focusul nostru a fost cam care sunt acele probleme la care instrumentele traditionale nu te prea ajuta, eficienta invatarii este foarte scazuta, copilul trebuie sa stea ore in sir acasa sa inteleaga despre ce e vorba in lectie. Atunci noi am incercat sa descoperim elementele care greu se invata de catre copii cu instrumentele traditionale. Nu vrem sa inlocuim elementele traditionale cu calculatorul, nici macar tabla si creta. Calculatorul vine ca un element in plus care ajuta la cresterea eficientei invatarii. Proiectul de aplicatii pe care-l conduce Siveco este extraordinar de complex. Am avut o experienta cu copiii mei, care sunt in clasa a X-a si care au vreo 30 de jocuri acasa. De Mos Niculae am vrut sa fac o experienta cu ei si in loc de jocuri pe calculator au primit jocuri traditionale, cu piese si cartonase si am constatat ca le plac. Calculatorul este, in viziunea noastra, un instrument, alaturi de alte instrumente. Masura ultima, focusul, este cat de mult creste eficienta invatarii. Intr-o lectie legata de ochi, in care plansele nu te ajuta foarte mult si unde prin metode traditionale nu merge, folosind calculatorul, creste eficienta invatarii. Noi, ca parte de tehnologie, suntem secundari in acest proiect. Complexitatea proiectelor este maxima si trebuie sa vedem care este cu adevarat impactul asupra elevilor, daca lectia respectiva are cu adevarat impact. As zice ca firme, cum este Siveco, deruleaza un proiect extrem de complex. Doina Banciu: Am urmarit cu multa atentie acest proiect. Noi conducem un proiect finantat de Guvern si vrem sa stim pe ce dam banii publici. Proiectul acesta are un rol extraordinar de important pentru ca, in primul rand, este un proiect care abordeaza intr-o maniera sistematica informatizarea procesului de invatamant din Romania. Mai mult decat atat, el se leaga perfect cu strategia de informatizare a MCTI. Impactul social este extrem de important. Doua lucruri sunt extrem de importante: soft (continut) si hard. Legat de software educational vreau sa va spun ca acesta exista in Romania. Spun acest lucru cu responsabilitate, pentru ca numai din proiectele finantate de MEC, prin programele mari de cercetare, s-au derulat programe educationale care pot sa sustina acest proiect al MEC cu costurile respective. Un program interesant este unul realizat cu Facultatea de Litere, care are in vedere gramatica limbii romane si invatarea corecta a ei, care poate fi utilizat si de catre elevii de scoala. Ca sa inchei, as propune sa se realizeze un sistem de inventariere si analiza si valorificare a softului educational existent deja. Exista o firma din Galati, care are o oferta extrem de interesanta de soft educational. A doua problema legata de continut, s-a spus aici ca exista cel putin doua programe legate de continut. Una de continut al lectiilor propriu-zise, cum a spus dl. Talpes. Aici este foarte mult de facut si pe piata este loc pentru toata lumea, pentru ca va fi foarte greu de pus toate manualele intr-o forma electronica astfel incat sa poata fi predate. Dar este un inceput si trebuie sa se faca si poate ar trebui sa fie o prioritate. Exista si al doilea element de continut. Secolul acesta este cel al culturii informatiilor si comunicarii electronice. Incep deja procese care trebuie informatizate, sa-i dai copilului mai multa informatie, sa o poata citi si asimila mai usor. ICI a realizat o astfel de platforma eficienta pe baza careia poate sa implementeze orice elemente de continut si sa le distribuie corespunzator. O alta problema pe care vreau sa o abordez este cea legata de programul national "Societate informationala", finantat de Guvernul Romaniei. Din cele 78 de proiecte, peste 25% sunt dedicate invatamantului si orientate catre sustinerea lui. Acest lucru e important, pentru ca arata preocuparea la nivelul societatii. Exista doua proiecte prioritare, finantate la peste 6 miliarde lei, propuse de MCTI - unul pentru invatamantul la distanta, altul pentru crearea unui sistem de informare-documentare electronic. Florin Popescu: La Dragoesti, am facut un centru educational in care, printr-un parteneriat intre comunitate, Fundatia Marconi si Societatea Romana de Radio am reusit sa facem un centru in care oamenii vin si au acces la calculatoarele scolii. Pe parcursul derularii programului am avut ocazia sa vorbesc cu oamenii din diferite zone ale tarii, care nu stiau unde vine Dragoesti. Vreau sa spun ca, desi suntem doar la 60 km de Bucuresti, suntem intr-o zona izolata, in care accesul la informatie este foarte, foarte greoi. Am accesat pagina de Net cu o saptamana inainte sa primim de la inspectorat invitatia, sa iau metodologia de capacitate 2003. Din punctul de vedere al difuzarii informatiei in teritoriu este nevoie de Internet. Am reusit sa facem un parteneriat educational in sprijinul comunitatii, atat in comuna Dragoesti, cat si in alte doua comune din judetul Vrancea si in judetul Bacau. Toate trei sunt centre-pilot care functioneaza. Fara sa avem telefon automat si conexiune la Internet si cu soft-urile pe care le avem, am reusit sa le introducem unde si cand trebuie si spun eu ca asta are un impact mult mai mare. Programul este foarte frumos si foarte bun, dar o intrebare ar fi ce facem cu copiii care lipsesc in ziua respectiva. Profesorul mai tine o data lectia sau ei pot accesa lectia respectiva? Nu s-a specificat acest lucru. Cred ca un calculator nu trebuie privit ca un element de lux, ci ca un prieten cu care sa te joci. A-l invata pe copil jucandu-te cu el este mult mai eficient decat daca i-ai impune sa invete ceva. Ce am mai facut noi la scoala? Am luat toata biblioteca scolara si am facut o baza de date cu ajutorul copiilor. Acelasi lucru se poate face si cu un dictionar. Sunt multe lucruri care pot fi facute. Ecaterina Andronescu: Sustin ca sistemul educational informatizat este o sansa pentru Romania. Ca sa se transforme intr-o realitate, chiar daca in interiorul lui dezvoltam si sisteme virtuale, cred ca are nevoie de foarte multa solidaritate si de sprijin si cred, de asemenea, ca are sansa sa se bucure de aceasta solidaritate. Pentru ca, iata, ati auzit aici sustinerea institutiei prezidentiale, stiti din seminariile trecute ca se bucura de sustinerea primului-ministru, a Guvernului, il dezvoltam intr-un parteneriat cu ministerul de resort. Cred ca institutiile cu rol de decizie sunt solidare cu acest program si acest lucru este foarte important pentru el. Dar, mai mult decat atat, aceasta solidaritate o simtim din partea firmelor de profil care lucreaza in folosul acestui program. As spune, deasupra de toate, ca el se bucura de sprijinul profesorilor, care vor juca rolul esential in derularea acestui program. De aceea, toate initiativele care apar la nivelul unei scoli, de la nivelul unui judet vor fi intotdeauna sprijinite de MEC si incurajate. Aici au fost prezenti doi reprezentanti ai autoritatilor locale, din Cluj si Teleorman, unde exista preocupari deosebite. Daca la Cluj, MEC a oferit, intr-un alt proiect, copiilor din judet, opt microbuze, judetul a decis sa mai cumpere inca opt microbuze si in felul acesta scolile de acolo au fost intr-un avantaj. Nu pot sa nu remarc surpriza pe care am avut-o in judetul Teleorman, cand intr-o vizita in scoli fiind, dl. presedinte, aici de fata, imi spune: "Nu e nevoie sa mergeti in scoli, puteti vorbi cu toti directorii din scoli in sistemul de videoconferinte", ceea ce s-a si intamplat. Am fost in urma cu o luna de zile in Israel si am fost impresionata de faptul ca Israelul are o adevarata industrie care lucreaza pentru educatie. E o industrie dintre cele mai performante. I-am invitat sa vina in Romania, sa stea de vorba cu reprezentantii firmelor din Romania si sa dezvoltam si noi, in mai mare masura, asemenea programe extrem de interesante, care raspund tuturor obligatiilor pe care scoala le are. Sigur, ramanem deschisi parteneriatelor cu toate institutiile care sprijina acest program nu in folosul imaginii ministerului, ci in folosul scolii, pentru ca de aceea l-am construit, de aceea foarte multa lume lucreaza pentru el, sa fie in beneficiul scolii romanesti, al elevilor in primul ran

Madalin Voicu cere populatiei sa-i intoxice pe prezumtivii ascultatori de telefoane

Recomand tuturor celor ce se simt suprimati si oprimati de "noile structuri democratice" sa nu faca decat un singur lucru: intoxicati-i! Vorbiti si spuneti tot ce va trece prin cap, inscenati tot felul de lucruri dubioase, credibile si incredibile, injurati si laudati pe toata lumea la gramada, fiti destepti si prosti deopotriva, inventati scenarii si povestiti lucruri inimaginabile, considerati-va invingatori, dar si victime in ipostaze din cele mai ciudate, dar nu uitati sa-i blestemati tot timpul pe cei ce practica, cu credinta si sadism, meseriile de informator, turnator, constructor de minciuni si praduitor ordinar. Acestia sunt in majoritatea cazurilor producatori de luare si dare de mita, corupti si corupatori in egala masura", afirma deputatul PSD Madalin Voicu, intr-o declaratie publica. Spunand ca este obisnuit sa-i fie ascultate telefoanele de pe vremea fostei Securitati comuniste, Madalin Voicu constata totodata ca noua securitate democratica, care functioneaza in ziua de azi, nu si-a pierdut nimic din dexteritate. Parlamentarul PSD sustine ca structuri obscure, care se ascund in umbra "serviciilor, a unor ministere, a Justitiei sau, mai nou, sub protectia PNA", sunt implicate in rafuieli si vendete, asa cum dicteaza interesele puternicilor zilei. "Toate aceste jocuri de interese si toti cei ce practica acest sport dorm linistiti, sub protectia unor institutii, si dau probabil insomnii celor ce, sunt nu sunt vinovati, trebuie pedepsiti la comanda", mai spune Madalin Voicu. Deputatul PSD afirma ca sfaturile pe care le da celor care se simt urmariti le aplica deja din plin atunci cand vorbeste la propriul sau telefon.

Pedistii ii critica pe liberali, dar le fac curte

Pedistii au adoptat un ton critic fata de atitudinea politica a liberalilor de la asumarea raspunderii Guvernului pe Codul muncii. "Mi se parea firesc ca Opozitia sa actioneze unitar si nu cred ca iesirea colegilor de la PNL din sala a fost cea mai buna solutie. Opozitia are datoria sa initieze motiuni de cenzura, chiar impreuna cu PRM. Nu putem sa facem opozitie de parada. Si-a asumat Guvernul raspunderea, am datoria sa-i dau in cap!", a spus liderul senatorilor democrati, Viorel Pana. Desi ii mustra pe liberali, Pana si pedistii ii curteaza, in continuare, pentru o eventuala alianta politico-electorala. Senatorul PD apreciaza ca singura alternativa la PSD este o atare constructie cu PNL si, desi saluta infiintarea forumului Forta Populara, crede ca o solutie "de larga concentrare", tip CDR, este sortita esecului. De aceea, democratii trag nadejdea ca, in cele doua saptamani ramase pana la vacanta parlamentara, sa bata cu liberalii macar pe un protocol de colaborare in Senat.

Guvernul pregateste noi reglementari privind redobandirea cetateniei romane

Executivul va elabora un act normativ care sa modifice modul de redobandire a cetateniei romane, din cauza ca Ministerul Justitiei nu mai poate face fata numarului mare de cereri. Dupa cum a spus, ieri, la Comisia juridica din Senat, un reprezentant al MJ, numai in perioada august-noiembrie 2002 au fost depuse peste 13.000 de solicitari de catre persoane care au pierdut, fara voia lor, cetatenia romana, inainte de 22 decembrie 1989. Toate aceste cereri sunt analizate de o comisie speciala a Ministerului Justitiei, alcatuita din cinci persoane, care nu poate face fata avalansei. Executivul intentioneaza sa dea atributii in domeniu si Ministerului de Interne, si celui al Afacerilor Externe, care, prin ambasadele si consulatele romane, sa preia cererile de redobandire a cetateniei. In plus, Guvernul a constatat ca, in foarte multe cazuri, solicitantii urmareau "efectele patrimoniale" ale redobandirii cetateniei, adica restituirea proprietatilor, sau, in cazul Republicii Moldova, facilitatile legate de ridicarea obligativitatii vizelor pentru spatiul Schengen. Ca urmare, Guvernul a emis, luna trecuta, o ordonanta de urgenta prin care suspenda, timp de 6 luni, facilitatile pentru romanii care au pierdut, impotriva vointei lor, cetatenia romana in timpul regimului comunist. Ordonanta a fost criticata de reprezentantii opozitiei in Comisia juridica, apreciind ca actul normativ da un semnal politic prost. Initial, ordonanta a fost respinsa de comisie cu sprijinul dat opozitiei de pesedistul Antonie Iorgovan. Acesta a revenit, insa, asupra votului, dupa ce a fost "prelucrat" de colegul sau de partid Aristide Roibu, presedintele Comisiei juridice.

Cosmin Gusa si Sexy la Petrecerea Blondelor

Lansarea albumului "O parte din tine" al trupei Blondy a declansat o adevarata isterie in randul posesoarelor de cosite aurii - invitatele speciale, venite in numar mare la petrecerea blondelor de la discoteca Salsa. Nu doar blondele insa au avut acces la eveniment. Aparitia celor doua componente ale trupei Sexy (fostele colege de trupa ale Andreei de la Blondy), una bruneta, cealalta roscata, a constituit surpriza serii, tinand cont ca cele trei nu-si mai vorbisera de cand s-au despartit. De departe, cel mai curtat invitat a fost secretarul general al PSD Cosmin Gusa, care s-a intretinut amabil cu cateva dintre blonde. Timp de 45 de minute, invitatii Cristinei si ai Andreei, printre care Gianina Corondan, Pepe, Hi-Q, Akcent, au dansat pe ritmurile noilor piese semnate Blondy. Daca Andreea a fost insotita de Lucian, impresarul trupei si iubitul ei, Cristina, jumatatea ei blonda, a venit la petrecere fara prietenul ei Calin, de la formatia Desperado.

Motiunea PRM "Rosia Montana" respinsa de toate celelalte partide

Camera Deputatilor a respins, ieri, motiunea simpla "Rosia Montana" in care semnatarii - 69 de parlamentari PRM, unul PD si un independent - cereau oprirea exploatarii aurifere realizate de consortiul canadian Gabriel Resources. In favoarea motiunii au votat doar 64 de parlamentari PRM - mai putin chiar decat cei care au semnat, toate celelalte grupuri parlamentare fiind impotriva. Ministrul Industriei, Dan Ioan Popescu, a declarat ca decizia politica de concesionare a exploatarii de la Rosia Montana a fost luata de fosta guvernare - prin semnaturile lui Radu Berceanu, fost vicepresedinte PD, si Dan Radu Rusanu, membru marcant al PNL - dar acest proiect este "al Romaniei". Popescu a explicat ca majoritatea exploatarilor din Europa si chiar si din Statele Unite, utilizeaza cianuri pentru a recupera aurul si argintul, iar proiectul de la Rosia Montana prevede ca cianurile eliberate in mediu vor fi mult sub cerintele internationale. Ministrul Industriei a mai sustinut ca, oricum, acest proiect era unica sansa a minerilor din regiune, intrucat cultivarea plantelor medicinale, colectarea fructelor de padure sau amenajarea unor ciupercarii erau simple "perspective iluzorii". UDMR a fost singura formatiune politica care a acceptat unele din punctele de vedere exprimate in motiunea PRM, aratand ca utilizarea cianurilor este interzisa in unele din statele SUA, precum Montana si Colorado. Totusi, UDMR a anuntat ca nu va vota motiunea PRM, intrucat este "xenofoba" si ar pune sub semnul intrebarii investitiile straine din Romania. Desi direct vizat, fostul ministru al Industriei, deputatul PD Radu Berceanu, a lipsit de la dezbaterea acestei motiuni.

Angajatii Serviciilor Secrete au capatat dreptul sa umble cu masini straine

Camera Deputatilor a aprobat, ieri, o ordonanta de urgenta a Guvernului, prin care se permite Administratiei prezidentiale, Parlamentului, MAE, SIE, SRI si SPP sa achizitioneze masini din import, deoarece produsele romanesti nu au caracteristicile tehnice si dinamice necesare, dupa cum se spune in expunerea de motive. Textul legislativ permite SRI si SPP sa cumpere masini straine, dar nu mai mult de o treime din parcul auto pe care il detin.

PNL sesizeaza Parchetul in cazul Ristea Priboi

Senatorul PNL Radu F. Alexandru va depune, in aceasta saptamana, o sesizare la Parchet in cazul deputatului PSD Ristea Priboi, pe care-l acuza ca a mintit atunci cand a declarat, pe propria raspundere, ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica. Plecand de la afirmatia procurorului general Joita Tanase, conform careia Parchetul nu se poate autosesiza "de fiecare data cand cineva arunca o vorba", parlamentarul liberal il acuza pe Joita ca a incalcat "nepermis" Codul de procedura penala. "Articolul 221 alineatul 1 prevede ca organul de urmarire penala se sesizeaza printr-o plangere penala sau un denunt si se sesizeaza, din oficiu, cand afla, pe orice alta cale, ca s-a savarsit o infractiune. Or, declaratia lui Tanase Joita arunca o lumina extrem de neplacuta asupra celui care conduce Ministerul Public", a afirmat Radu F. Alexandru. El va cere Parchetului sa verifice dosarul CNSAS privindu-l pe poetul Ion Gheorghe, in care se gasesc doua documente semnate, in 1969, de locotenentul Ristea Priboi. "Este clar ca Ristea Priboi se face vinovat de fals in declaratii, pentru ca el a semnat, in 2000, cand a candidat pentru Parlament, documentul depus la Biroul Electoral Central, in care sustinea ca nu a colaborat cu Securitatea ca politie politica", a mai spus senatorul PNL.

Ciorbea ii sanctioneaza pe simpatizantii "Actiunii Populare"

Ieri, la sediul PNTCD, a avut loc o sedinta a CPC (Consiliul Permanent de Conducere), care a decis sanctionarea tuturor celor care au participat la lansarea "Actiunii Populare". Cu aceasta ocazie, CPC l-a sanctionat si pe Ioan Avram Muresan, care, desi nu este un simpatizant al Actiunii, l-a deranjat pe Victor Ciorbea cu declaratii neconforme cu pozitiile oficiale ale PNTCD. Muresan a primit, dintre toti, cea mai mare pedeapsa: suspendarea din orice functie de conducere pe o perioada de un an si interdictia de a candida pentru orice functie de conducere pentru inca un an. Urmeaza, in ceea ce-l priveste, excluderea. Remes, vicepresedinte la fel ca si Muresan, a fost suspendat din functie pe 6 luni. Lui Nicolae Noica i s-a pus in vedere sa opteze intre PNTCD si "Actiunea Populara". Andrei Dimitriu are cerere de suspendare din PNTCD inca din 1999, iar Petrica Diaconu a fost iertat, deoarece doar a fost invitat la lansarea de luni a Actiunii. Muresan: Am fost suspendat in urma unei intelegeri intre Ciorbea si PSD Fostul vicepresedinte PNTCD Ioan Avram Muresan, suspendat pentru un an din functie, a declarat, marti, agentiei Mediafax, ca nu a atacat niciodata partidul in declaratiile sale, ci a avut atitudini critice doar la adresa conducerii nestatutare, respectiv la adresa Consiliului Permanent de Conducere. "Stiu ca de multa vreme vrea sa ma indeparteze, ca urmare a intelegerii cu PSD", a declarat Muresan despre Victor Ciorbea, fostul vicepresedinte referindu-se si la presiunile din cursul acestui an care aveau ca scop retragerea sa. Muresan considera ca nu trebuie pus un "semn de egalitate" intre partid si conducerea acestuia si a amintit ca, in trecut, Victor Ciorbea "a lovit" in PNTCD, desi acest partid il propusese premier. "In PNTCD se vor certa pana cand vor ramane doi oameni; ultimul va stinge lumina" - declara, la Iasi, fostul lider taranist Vasile LupuIntr-un interviu acordat cotidianului iesean "Evenimentul" de ieri, 10 decembrie, fostul lider taranist, actualmente presedintele Partidului Popular Crestin, Vasile Lupu, relateaza despre intalnirea pe care a avut-o vinerea trecuta cu Victor Ciorbea. Lupu i-a pus drept conditie pentru inceperea negocierilor "sa revoce toate sanctiunile aplicate membrilor de partid, incepand din 6 iulie 2001, de cand s-a produs ruptura". Atunci, reaminteste liderul PPC, au fost sanctionati cei ce nu au acceptat incalcarea statutului PNTCD de catre Biroul National de Conducere, "instalandu-l pe Victor Ciorbea in frunte". Intrucat, in viziunea conducerii PPC si a d-lui Lupu, Ciorbea nu ar mai fi credibil, i s-a propus sa caute "o personalitate politica pe care sa o instaleze in fruntea unui Partid National Taranesc, dispus sa-si schimbe ulterior numele in partid popular sau popular crestin-democrat". Dl. Vasile Lupu s-a aratat extrem de pesimist in ceea ce priveste destinul PNTCD: "Nu se inteleg. Acolo, in PNTCD, se vor certa pana cand vor ramane doi oameni. Se va sacrifica si al doilea, iar ultimul va stinge lumina. De acolo nu poate iesi nimic". Remes isi face stocuri de "alte lichide"Fostul vicepresedinte PNTCD Decebal Traian Remes, suspendat pentru sase luni din functiile din partid, a declarat, marti, agentiei Mediafax ca asteapta de la Victor Ciorbea excluderea taranistilor care "beau apa", iar apoi a celor care "respira". "O sa-mi fac stocuri de lichide de alta natura decat apa si, cat timp Dumnezeu va vrea, voi avea suflu in continuare", a spus Remes. Intrebat ce drum politic va alege, Decebal Traian Remes a spus ca merge pe drumul pe care i-l dicteaza judecata proprie.